Varianta de coronavirus B11529 Omicron este catalogată cu risc ”foarte ridicat” pentru statele membre UE, anunță Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor

„Nivelul general de risc pentru UE şi statele EEE (Spaţiul Economic European) din care fac parte Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, asociat variantei Omicron a SARS-CoV-2 este considerat la foarte „ridicat”, potrivit ECDC.

Având în vedere posibilitatea ca vaccinurile actuale să nu protejeze împotriva acestei variante şi a faptului că ar putea fi mai contagioasă, „considerăm ridicată posibilitatea de noi contaminări (cu Omicron) în UE şi EEE”, a indicat agenţia cu sediul la Stockholm.

„Într-o situaţie în care varianta Delta revine în UE şi EEE, impactul introducerii şi posibila răspândire a Omicron ar putea fi foarte ridicate”, a adăugat aceasta.

ECDC a cerut ţărilor să facă analize de genom până la urmărirea cazurilor confirmate iar călătorii să nu meargă în zonele afectate.

Noua variantă B.1.1.529 a Covid a fost clasată vineri „îngrijorătoare” de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Ce sunt coronavirusurile?

Coronavirusurile alcătuiesc o familie de virusuri care provoacă boli atât oamenilor, cât și animalelor. 
Până în prezent, se cunosc șapte tipuri diferite de coronavirusuri care provoacă boli oamenilor, printre care SARS-CoV-2 (cel care provoacă boala COVID-19), virusul SARS-CoV (care provoacă SARS – sindromul respirator acut sever) și virusul MERS-CoV (care provoacă MERS – sindromul respirator din Orientul Mijlociu). 
Rapoartele sugerează că noul virus SARS-CoV-2 este mai contagios decât cel care provoacă SARS, dar acesta provoacă simptome mai puțin severe. În prezent, există multe necunoscute cu privire la noul coronavirus. 
Coronavirusurile (COV) sunt o familie de virusuri care provoacă boli respiratorii și intestinale la om și animale [1]. În general, coronavirusurile cauzează răceli ușoare oamenilor, dar epidemia de sindrom respirator acut sever (SARS) din China din anii 2002-2003 și epidemia de sindrom respirator din Orientul Mijlociu (MERS) din 2012 au arătat că acestea pot provoca și boli severe. 
Începând din decembrie 2019, omenirea se luptă cu un alt coronavirus. Sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2) este virusul responsabil pentru pandemia actuală de COVID-19. Acest nou coronavirus a fost identificat pentru prima dată în Wuhan, China, pe baza rapoartelor de pneumonie severă.

Raed Arafat îi îndeamnă pe români sa evite călătoriile în zonele unde a apărut noua tulpină Omicron

„Să calculăm foarte bine orice deplasare şi să fie doar cele esenţiale, dacă se poate să fie evitată… Să ne gândim că prima zonă unde este posibil să se extindă va fi cea limitrofă… Trebuie să fie atenţi cei care se deplasează, oricând regulile pot fi schimbate, nu avem timp de aşteptare, când se ia hotărârea se şi aplică”, a precizat Raed Arafat.

Cum arată coronavirusurile?  

Coronavirusurile sunt structuri relativ simple, iar forma lor ne ajută să înțelegem cum funcționează. Coronavirusurile sunt sferice și acoperite cu vârfuri formate din proteine. Aceste vârfuri ajută virusul să “se lege” și să infecteze celulele sănătoase. Cu toate acestea, aceleași vârfuri sunt și cele care permit sistemului imunitar să identifice virusul. Structura vârfurilor poate fi utilizată în vaccinuri pentru a determina organismul uman să producă anticorpi împotriva acestui nou coronavirus.
Coronavirusurile sunt denumite astfel datorită aspectului distinctiv al vârfurilor lor; observate sub un microscop puternic, vârfurile arată ca o coroană (corona este latinul pentru „coroană”). Sub aceste vârfuri, se află o membrană. Această membrană poate fi distrusă de detergenți și alcool, motiv pentru care gelurile de igienizare pentru mâini cu alcool și săpunul sunt eficiente împotriva virusului. 
În interiorul membranei se află materialul genetic al virusului – genomul său. În timp ce genomurile unor virusuri precum varicela și variola sunt alcătuite din ADN, precum genomul omului, cele ale coronavirusurilor sunt formate din ARN. Virușii ARN au genomuri mici, care se modifică frecvent. 
Aceste modificări, numite mutații, ajută virusul să se adapteze și să infecteze noi specii gazdă. Se crede că noul coronavirus își are originea dintr-un virus al liliecilor, dar nu se știe încă ce mutații au permis acest salt de la animale la oameni [4].  

Cum se diferențiază noul coronavirus de celelalte coronavirusuri? 

Noul coronavirus, SARS-CoV-2, este cel mai apropiat de un grup de virusuri SARS-CoVs, întâlnite la om, lilieci, pangolini și civete. 
În ciuda faptului că există multe asemănări între noul coronavirus și virusul care a provocat epidemia de SARS, există și diferențe între cele două, rezultate din diferențele dintre genomurile lor. Particularitățile la nivel de genom determină felul diferit în care cele două virusuri se transmit de la un individ la altul, dar și tipurile diferite de simptome pe care le provoacă. 
Studiile recente sugerează că noul coronavirus este mult mai contagios decât virusul care a cauzat SARS, dar provoacă boli mai puțin severe. În cazul virusului care a cauzat SARS, mortalitatea a fost de aproximativ 15% dintre cei care au contactat virusul, spre deosebire de aproximativ 1% dintre cei care au contactat SARS-CoV-2. SARS-CoV-2 se transmite însă mult mai ușor decât virusul care a cauzat SARS și astfel ajunge la un număr mult mai mare de oameni. 

Câte coronavirusuri se găsesc la om?  

Până în prezent, au fost identificate șapte coronavirusuri umane (a se vedea tabelul de mai jos) [1][5]. Patru dintre ele apar frecvent și cauzează de obicei boli respiratorii ușoare oamenilor adulți. Cu toate acestea, ele contribuie la o treime din infecțiile cu răcelile obișnuite iar persoanelor cu sistem imunitar slăbit le pot provoca boli care le pot pune viața în pericol. 
Celelalte trei coronavirusuri (cele care provoacă MERS, SARS și COVID-19) cauzează boli mai severe și chiar moartea. Boala COVID-19 tinde să fie mai ușoară decât SARS și MERS, dar mai severă decât boala cauzată de cele patru coronavirusuri comune. Deoarece acest coronavirus este nou, nimeni nu are imunitate la el. Acest fapt înseamnă că virusul poate infecta un număr foarte mare de oameni. Chiar dacă numărul cazurilor foarte severe este scăzut în termeni procentivi, faptul că nimeni nu este imun în mod natural, duce la un număr absolut foarte mare de cazuri de îmbolnăvire cu simptome severe. 
Se crede că toate cele șapte coronavirusuri umane ar fi putut provine de la animale. Virusurile care provoacă MERS, SARS și COVID-19 au provenit probabil de la lilieci. Este posibil ca transferul noului coronavirus din specia sa gazdă originală la oameni să fi implicat o altă specie animală, cum ar fi pangolinul, ca gazdă intermediară.

Contaminarea cu noul Coronavirus poate conduce la tuse, strănut, senzaţie de iritaţie la nivelul gâtului și
febră, uneori chiar la diaree.
După contaminare, simptomele pot apărea pe parcursul unui interval de 14 zile.
Infecția nu prezintă un potenţial mortal pentru majoritatea oamenilor, inclusiv pentru copii. La anumite
persoane afectate, virusul poate provoca o evoluţie mai gravă, cu probleme respiratorii și pneumonie.
Până în prezent, decesele s-au produs în special la pacienții mai în vârstă și / sau cu afecţiuni cronice
de bază preexistente.