- UPDATE (18:39) Ministerul de Finanțe confirmă într-un răspuns către HotNews.ro că sunt necesare clarificări la cadrul fiscal aplicabil veniturilor din pensiile private, ca urmare a intrării în vigoare de la 1 ianuarie 2024 a modificãrilor Codului fiscal prin Legea 282/2023. Ministerul Susține că a sesizat în repetate rânduri că dacă această lege trece în forma aceasta va genera incertitudine și reformulări și pasează problema către Ministerul Muncii.
APAPR a atenționat luni că, în loc de impozitarea plăților din fondurile de pensii private cu cota normală de 10% (ca în prezent și precum la pensiile plătite din sistemul public), de la 1 ianuarie 2024 regimul fiscal riscă să devină cel cu cotele progresive de 15% sau 20%, aplicabil câştigurilor de capital, cel mai nefavorabil dintre toate produsele de economisire / investire din România”.
Mai exact, APAPR atenționează asupra modificărilor legislative aduse articolelor 100 și 101 din Codul fiscal prin legea 309/2022 și respectiv prin recenta lege 282/2023 privind reforma pensiilor de serviciu, prin care câștigurile de capital din fondurile de pensii private ar putea fi asimilate eronat cu partea de necontributivitate, care ar duce la o impozitare progresivă asemenea pensiilor de serviciu.
- „Aplicarea acestor prevederi ar fi injust de penalizatoare pentru participanții la fondurile de pensii private și beneficiarii plăților, astfel că APAPR a demarat, în dialog instituțional cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), procedurile pentru clarificarea cât mai urgentă a acestei ambiguități legislative.
- APAPR solicită, inclusiv public, modificarea prin Ordonanță de Urgență a Guvernului a Codului Fiscal (Art. 100 și Art. 101) pentru a oglindi în mod corect diferența dintre principiul contributiv care guvernează prin excelență pensiile private și cel necontributiv al pensiilor speciale. În esență, APAPR solicită menținerea cotei actuale de impozitare de 10% în locul aplicării cotelor de 15% sau 20%”, precizează Asociația administratorilor fondurilor de pensii.
Ce pierderi riscă participanții la Pilonul II și III de pensii
Miza acestei necesare clarificări legislative constă în plăți de miliarde de lei anual către sute de mii de români, nivelul plăților realizate de fondurile de pensii private fiind în creștere exponențială.
Până în prezent, toate fondurile de pensii (Pilonul iI și Pilonul III) au făcut plăți în valoare totală de peste 2,36 miliarde de lei către aproape 210.000 de beneficiari.
Doar pe Pilonul II, plățile sunt estimate să ajungă la 1 miliard de lei în 2023, aproape cât suma de 1,1 miliarde de lei plătită în cei 15 ani din perioada 2008-2022, iar ritmul de creștere exponențial este estimat să continue și anii următori.
