„Pentru mine, problema pusă de acest scenariu a fost de ce ar lua măcar în calcul inamicul să intre acolo, dacă până și nouă ni se pare atât de dificil să intrăm acolo. Ar fi nevoie de o forță armată a Rusiei foarte mare, mult mai mare decât există astăzi, pentru a putea pătrunde, rămâne și pacifica.
Apoi ce face? Adevărul este că este o regiune în care intri și ieși foarte greu. Deci în ce privește provocările pentru mobilitatea militară, ce mi s-a părut mie semnificativ din acest scenariu a fost nevoia de indicatori timpurii. Dacă cineva are o criză, aproape de război, în acea zonă, este nevoie de indicatori foarte timpurii, mișcări de trupe foarte din timp, de-a lungul a foarte multe sisteme multimod de transport”, a spus Lindley-French, care a subliniat și el importanța Dunării pentru mobilitatea rapidă a trupelor NATO.
„Forțele curente ale României, în ciuda determinării și curajului, nu vor putea să respingă atacul inițial al inamicului, atât din direcția Moldovei, cât și a unei operațiuni de coastă (pe mare – n.r.).
Forțele Navale românești și bateriile de coastă s-au dovedit cu mult în urma a ceea ce le-ar face relevante operațional, în termeni de performanță, și ar beneficia foarte mult de pe urma achizițiilor planificate pentru rachete și radare”, arată studiul.
La rândul lor, Forțele Aeriene „s-au dovedit incapabile să bată operațiunile aerospațiale „roșii” (jocul de război s-a desfășurat în format clasic roșu-albastru – n.r.) și să se constituie într-un factor în bătălia terestră, în prima zi de luptă. Artileria „roșie” a avut o asemenea rază de acțiune și capacitate, încât a lovit forțele terestre române, fără să sufere foc de contrabaterie și să fie determinate să își schimbe pozițiile de tragere”, mai arată studiul care descrie simularea de război desfășurată în 2019, la Sibiu.
„Experții români au privit la pâlnia lungă de 150 de kilometri, formată de râul Siret la nord, de râul Buzău la Vest, de Dunăre la Est și de râul Ialomița la Sud, ca pe o capcană unde nu ai unde să te ascunzi de contraatacul elicopterelor și, din cauza barierelor formate de râuri pe toate patru laturile, cu șanse mici de a scăpa. România a închis „poarta” și a transformat-o într-o zonă de ucis pentru tancuri”, a mai arătat simularea.
„Regiunea baltică este o îngrijorare specială. Statele baltice și Polonia au granițe comune cu Rusia, Moscova are acolo forțe masive, superioare și foarte rapide, care pot amenința aceste state aliate în câteva zile. Acești aliați trebuie să poată fi întăriți rapid de forțe SUA și europene. Sunt mai multe regiuni și mai mulți aliați situați pe flancul estic al NATO, care s-ar afla în pericol, în cazul unei crize cu Rusia.
Din nordul Norvegiei, la regiunea Mării Baltice și cea a Mării Negre. De aceea, NATO trebuie să fie flexibil și agil, pentru a se asigura că are forțele necesare la locurile potrivite și la timpul potrivit, prin întăririle rapide”, a spus generalul german.
